Problema cea mai importanta in montaj consta in asigurarea
continuitatii actiunii.Desigur ca aceasta depinde de felul in care este
decupat filmul si este respectat decupajul la filmare, deoarece in
timpul montajului nu se poate modifica in mod esential continutul unui
cadru.Continuitatea asigura succesiunea corecta a fiecarui cadru,dar si
locul exact unde trebuie taiat,pentru a trece cursiv la cadrul urmator.
Stabilirea momentului de montaj cere o mare experienta, dar si mult
simt artistic.Legarea a doua cadre ridica si problema racordurilor,care
sunt explicate si din punct de vedere teoretic dar si practic.
De-a lungul istoriei cinematografului, montajul constituie elementule
cel mai specific al limbajului filmic, realizand organizarea planurilor
de actiune in timpul si spatiul virtual al filmului.Alternarea si
juxtapunerea cadrelor unui subiect filmat se creeaza in timpul
montajului, cand se realizeaza ritmul, continuitatea precum si
accentuarea dinamismului si claritatii naratiunii.Citam din Pudovkin:
„Baza artei filmului o constituie montajul”
Prin forta sa, montajul are posibilitatea de a exprima un sentiment si o idee, nemaifiind uneori un mijloc, ci un scop.
Un film isi indeplineste functia artistica atunci cand se exprima prin
miscare, actiune,logica perpetua, organizarea armonioasa a propozitiilor
si o compozitie plastica adecvata.
Succesiunea imaginilor
trebuie sa serveasca ritmului si claritatii povestirii, in virtutea unor
legi de progresie dinamica,fiecare plan continand evenimente noi in
actiune, ce vor amplifica curiozitatea spectatorului.
Indiferent de stilul regizoral,montajul creeaza din nou decupajul, il interpreteaza, implicit montajul devenind o arta.
Pentru a defini rolul dramatic al montajului,trebuie scos in evidenta mai intai caracterul sau creator.
In primul rand, montajul este un creator al miscarii, in sensul larg al
cuvantului.Fiecare imagine a unui film prezinta un moment static al
lumii inconjuratoare, succesiunea lor creind miscarea.Este clasic
exmplul celor trei lei de piatra din filmul „Crucisatorul Potemkin”, a
caror imagine juxtapusa comunica spectatorului impresia ca vede un leu
care se trezeste la zgomotul unei lovituri de tun.
In al doilea
rand, montajul creeaza ritmul.Acesta ia nastere din sccesiunea
planurilor,potrivit raporturilor dintre lungimea si continutul lor,
transmitand spectatorului o emotie in plus fata de cea insuflata direct
de subiectul filmului.Ordinea si prportia date de montaj pot astfel
ajuta la crearea starii emotionale.
Este incontestabil ca
filmul se bazeaza pe realitate si o reflecta, numai ca montajul ii da un
sens.El este mijlocul specific de sinteza creatoare si de interpretare a
fenomenului de viata.
Pentru a putea patrunde semnificatia
montajului, trebuie cunoscute inceputurile lui precum si deosebirile si
afinitatile sale cu celalalte arte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu